vânt

參見：vant 和 vänt

羅馬尼亞語

vânt

其他寫法

• vênt 〈旧〉
• vînt 〈旧〉

詞源

源自拉丁語 ventus (“風”) ← 原始意大利語 *wentos ← 原始印歐語 *h₂wéh₁n̥ts < *h₂weh₁- (“吹”)。

名詞

vânt 中 (複數 vânturi)

1. 風

變格

vânt 的變格

	單數			複數
	不定	定指		不定	定指
主格/賓格	vânt	vântul		vânturi	vânturile
屬格/與格	vânt	vântului		vânturi	vânturilor
呼格	vântule			vânturilor

派生詞

• avânt
• avânta

相關詞彙

• vântos
• vântura
• zvânta