față

參見：fata、fată、fața、făta、fáta 和 FATA

羅馬尼亞語

詞源

源自通俗拉丁語 *facia ← 拉丁語 faciēs (“臉，面容，形狀”)。

發音

• IPA^(幫助)：/ˈfatsə/

名詞

față f (複數 fețe)

1. 臉
2. 面容
3. 方面
4. 表面，前面

   Sunt niște copii în fața școlii.

   學校前面有一些小孩。

變格

față的變格

	單數		複數
	不定	定	不定	定
主格/賓格	(o) față	fața	(niște) fețe	fețele
屬格/與格	(unei) fețe	feței	(unor) fețe	fețelor
呼格	față, fațo		fețelor

近義詞

• chip

反義詞

• (前面)： spate

派生詞

• fățui
• fățiș